MANUSCRISELE LUI EMINESCU - PDF Free Download

Slimmarea herbului de ceai

Pe aripa vremei 21 Cel Mare" Si n'avea nici un amestec cu povestirea de fata §i nici cu neamul Ganesc.

MANUSCRISELE LUI EMINESCU

Adeca vorba sa fie, ca:i nu era paharnic nici mare, nici mic, fiindcd in lista paharnicilor lui Stefan Cel Mare, publicata in Uricarul, nu figureazd nici un Alexandru. Dar insfar§it, a§a era parerea agai Dumitrache ca era paharnic mare, §i ce-o fi fost a fost, dar a trait multa vrerne de-a avut fi durerea sA-si ingroape voevodul in anul dela Mantuitorul Se insurase de timpuriu §i a "usese un fiu botezat intru Domnul cu numele de Ilie.

slimmarea herbului de ceai

Cand a murit Stefan Voda, llie Gane era §1 el barbat acum, cu nevasta §i cu trei copii. Fericlrea familiei parea intemeiata, dar voia lui Dumnezeu, slimmarea herbului de ceai cat e de dreapta, pe slimmarea herbului de ceai e de netnduratoare. Zece ani ma? Domnul I§i strange o§tile in grabA Si, vrednic urma§ al parintelui seu, intampina pe Unguri langa Vaslui, ti bate §i-i pune pe fuga.

Trail e prins §i plate§te cu capul pofta lui de domnie! La acea batalie, la care luase parte toata floarea boerimei moldovene, moare viteje§te, pe campul de lupta,! He Gane CupArelul. Dar batranul e Inca verde. Si-a ingropat feciorul, a ingropat doi Domni, tats §i fiu, pe Stefan §i Bogdan, www. Gane §i acum, credincios, sluje§te inainte pe nepotul de fiu, pe Slimmarea herbului de ceai Voda. Zic letopisetii ca la domnia acestuia au intrat In Cara Albul Sultanul cu Tatarii, fara veste, spre Prut, pans la Serbanca din sus de Stefane§ti §1 s-au apucat a pradare tare.

  • Ceea ce mănânc pentru a pierde grăsimea
  • Anul Nou vine la noi, Și cu bunicul vesel vesel O mulțime de bomboane ne poartă!

Intorcandu-se apoi in scaun, a poruncit boerilor sa se stranga In Harlau, toamna, de Sfantul Du- mitru §i acolo, daca s-au adunat, ospat §1 mare bucurie au fost §i pe toti vitejii I-au daruit Stefan Von". In rand cu ceilalti viteji, la Walla dela Serbanca, fiind §i batranul boer Alexandru, a carui spada neruginita slujea a treia generatie de domni, partea lui din darurile domne§ti if vent mo§ille dela tinutul Cernautului.

Dar acea bogatie mult putina cat era nu i-a fost cu noroc Jupanului Alexandru. Copii lui Hies urmeaza, dupa abia 4 ani, pe parintele for In mormant, lasand pe bietul for bunic, batran, amarat, cu-n singur nepot ramas viu, spre fericirea §i prosperitatea neamulul Ganesc. Dar eu nu cred lucrul acesta.

Nici Domnui 4GhlbAnescu nu crede. Cat am pus not la cale sa-I www. Hie§ moare tanar de tot inlasand trei copii, care s-ar fi naszut deci intre §i Pe Miron it aflam cladind biserici iniar pe vaduva Jul traind in o suta douazeci de ani pentru o generatie! S'ar fi putut a§a ceva in Palestina, pe vremea lui Run, dar nu se putea in Moldova lui A lexandru Lapu§neanu. Intre Hie §i Miron s'a mai strecurat o generatie, nu se incape indoiala.

Cine o fi "ntrupat-o, nu §tiu. Dar n'am dovezi la mans, incat sunt silit sa prezint cititorilor pe Miron Parcalabul, fara paternitate stabilita. Cu strabunul slimmarea herbului de ceai intram in domeniul familiei. Din el ne tragem fara lipsuri de inplinit toti Gane§tii de astazi, Gane§tii fara a, nu Ganea I Ma rog, foarte important! Cinstea neamului atarna de cea dintai liters a alfabetului. Ganea, fabricant de! Te lepezi de ea, slimmarea herbului de ceai coborator din Miron Parcalabut §i din Balc Slimmarea herbului de ceai.

Ori iti tii ighemonicul, on se duce Cara de raps, cu traditie cu tot. Din documentele produse in sprijinul spitei neamului dela vechime" rezulta ca Miron era Paralab de Soroca §i ca avea mo§ii in tinutul Cernau- Gane tului acelr daruite de Stefanita-Vocla lui Alexandru Gane.

Judecata mare cu neamul Volcinschi pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra acestor pamanturi. Gane Ganestii din mai aveau o copie, §1 din care se vedea ca Miron Gane iii castiga procesul", cum s'ar zice azi, §i rAmane deplin stApanitor asupra a verei batranesti.

slimmarea herbului de ceai

Pe urma ii pierdem urma pans la In anul cel din urma al domniei lui Aron Voda acela domnul, pentru isphirea pAcatelor sale, multe Si grele, se apucd de zidit o manAstire In Carina Ia§ilor, care astazi nu mai e in Uinta, slimmarea herbului de ceai a carei biserici se mai Malta Inca pe dealul din spatele Tatarasllor Biserica Aroneanu!

In Vasilca, vAduva lui Miron, capata o insemnare depe pomelnicul cel mare, Intarita cu pecetea manastirei, spre a fi cunoscut JAposatul" ei sot, ca ctitor al acelei biserici!

C'ar fi cladit-o el, Impreuna cu Aron Von, sau c'ar fi M'am -zidit-o din nou, mai tarziu, nu se §tie. M'au trimis Insa la Bucure§ti la Arhivele Statului, unde, ci-c5, stau intrunite toate hartoagele manAstirilor moldovene. M'am dus la Arhive, in pitoreasca a§ezare a lui Mihai Voda, dar m'au trimis la Moscova, unde-s pornite documentele, impreuna cu surorile pierderea în greutate se îndreaptă încet dela Academie.

Mahnit, farA pomelnic, m'am tutors acasa, caci n'am vrut sa ma duc la Moscova. Stefania era nepoata lui Mihaila batranul, caruia Ste. Din Stefania! Cel Intai purta pate numele nu ma pot lepada de bunicului, Ion Ganescu §i! Slimmarea herbului de ceai doua fete, pe Panaghia aceasta ipoteza st pe Anita; iar al dollea fiu, Alexandru, numai o singura fats. Acest Toader este interesant in deosebi prin rangul de boerie ce-avea, caci el confirms cele spuse mai inainte, cum a in secolul al a steaua GAnestilor apusese.

Pe cand in secolul al a n'am intampinat decal Parcalabi si Postelnici, intr-al a ni esa in cale doi visternicei, un jitnicer, un vataf de tigani, §i acum, pe Toader saracul, it intampinam mai mai mare peste aprozi.

Ispravnizul de aprozi nici nu era boer ; era boe1 Arhivele Statului Dumitru Cantemir, In Descrierea Moldovei ispune despre el a:El Implineqte datoriile celor jeluitori §i la toll cei ce sunt Impreuna judecatori la Divan, le arata el locul 'or".

Dupa cum se vede, mare cinste nu trebue sA fi fost sA arati boerilor unde trebue sA se aqeze and stau la judecatA. Da, InsA Viata amArata a avut bietul Toader. Bogat cred sA fi fost.

Dar ce inseamna banii, and nu es:e noroc! Din trei copii sA-ti moarA doi! Un baiat se pierde in chinurile ciumei, Ion, numit astfel dupa unchi §i dupa bunic, iar o fatA Val-vartej in toata Cara, jafuri §i omoruri, caci doar. Editia Socec. Apoi, cucernic, inchide ochii pe vecie, fara a banui ca sange din sangele lui va fi, In alte veacuri, duios povestitor at tineretului roman, si os din osul lui, va fi biograful unei vieti chinuite.

Despre el §tim putine. A vazut lumina soarelui in zilele lui Vasile Lupu, poate a bia inteale lui Gheorghe Stefan. Gane 28 Boerii a avut, mult mai insemnate decal pArintele sau. A fost Hai mare Arma, boer de frunte, §i apoi vel sluger. I-a placut, In loc de Gane, sä-§i zica Ganesi. SA to cheme Ga-ne, uqor §i sonor, §1 sa-ti legi un slimmarea herbului de ceai de coadd. Sandu Gane si nevasta slimmarea herbului de ceai Ana au avut patru MeV §i doud fete.

Fiicele erau : Magdalena nume ramas din bAtrani in familie si Ana, o odrasia descoperita de curand de neobositul cercetAtor Gheorghe Ghibanescu. SA-i luam in sir. Condre §i Magdalena rAman necdsatoriti. Infra amandoi la manastire, ea cu acelas nume, el schimbandu-1 cin Condrea In Calistru. Fiind proprietarii mosiilor ddruite de bunicul for ino ti dus o viata lipsitd de griji, viata retrasa si placuta a calugarilor de pe acele vremuri chinuite, cand nu puteai afla odihnd decat numai in pustietatea manAstirilor, in mijloc de codru si-n preajma celor sfinte.

Bra soli si copii, singuri pe lume, au prins dracum e si firesc de-un nepot de-al for goste ,Stefan, fiul lui Vasile Gane, caruia, la adanci bdtranete, 1i daruesc mosiile for de pe paraul Homorului. Calistrul monahul si sora lui Magdalena se 1 Revlsta Ion Neculce. Anul Gane 30 mandresc de alt 30 lb pierdere în greutate în 3 luni §i ei, ca §i Inainta§ii, cu toti strabunii raposati.

Despre Ana §tim numai un lucru. CA se arata deodata, cand nici n'a banuit-o cineva, ca sora fur Vasile Gane, diacul de divan §i s'apuca sa jure pe sfanta cruce cA Tanase, negutitorul, nu e feciorul fratelui ei, ci numai un pripa§it de mai §tiu eu unde, a carui nevasta este o Ganeasa. Inainte, pe urma, nimic. I-o daruesc Domnului Ghibanescu. Cu atat mai mult, cu cat nici n-o cred. Nu c-o fi mintit. Slimmarea herbului de ceai poate n'a §tiut. Mie Tanase Gane mi-e drag.

analele universităţii - Facultatea de Limbi Straine - Dimitrie Cantemir

Cand vom vorbi de el, vom arata cA daca nu e fiul lui Vasile, e In tot cazul infiat de el. Acum c'am vorbit de Condre, de Mag dalena §i de Ana, trecem la baetii care au lasatmo§tenitori, umpland Moldova de prasilele lor.

El e parintele Intai Vasile, ca-i mai batran d spiritual al Gane§tilor. E cel dintai care a §tiut sa manueasca pana, care a Inteles ca n'ajunge a InvAta scrisul, ca trebue§te invatat a scrie 1 Si pentru vremurile acele mai ales, a izbutit. Era Diac de Divan, §i In aceasta calitate a umplut arhivele Moldovei cu hotararile lui, redactate de Intr'un stil u§or §1 limpede. Iscusitul diac", cum iI nume§te d-1 lorga 1pare slimmarea herbului de ceai fi lost omul de casa a Callimachilor.

Sunt insa fapte care merits sa tie perpetuate pentru ilustrarea dezvoltarii noastre, care la inceput, a suferit atatea nesabuite modificari. Dam aci o parte din cele afirmate iniar partea finals referitoare la restaurarea monumentelor s-a trecut la capitolul special din asupra discutiilor referitoare Ia monumentele noastre. Interese politice 5i abuzul de putere au calauzit singure soarta artei romanesti.

Raportorii dela ziarele din Romania Mare, care Mu- res': in secolul al a o limbs noun si ciudata, cu armoareu in loc de dulapuri st cu ble" in loc de albastru, ar putea invata dela diacul din cum se mai poate scrie romaneste.

Povestea cu paretisul Mitropolitului lacob e atat de duioasa, cat ar fi pacat sa n'o spun, chiar de ar ft sa -1 infatisez pe Vasile Gane lute° lumina nu tocmai stralucita. Paretisis e un cuvant grecesc, inlozuit astazi printr'altul frantuzesc, nici mai frumos, nici mai urat : demisie!

Mu ta valva a facut, inaceasta demitere a Mitropolitului lacob. Cand s'a urcat Ion Calimachi In scaunul Moldovei, una din grijile lui de capetenie fu sa chibzuiasca, ca toti inaintasii lui, cum ar putea stoarce bani din Cara. Darea vacaritului, isvor de Imbogatire a Fanariotilor, fusese desfiintata de catre Constantin Racovita in printr'o carte de blestem a Patriarhului din Constantinopol si a tuturor sfintilor din Slimmarea herbului de ceai Sinod, cari in schimbul catorva pungi de galbeni, amenintase pe cine ar indrazni sa Infiinteze darea asta din nou, cu cele mai cumplite 1 Ibidem.

  • Josie 21 de zile de grăsime
  • Proprietăți utile de dovleac coapte.

Doar Eminescu a gasit un blestem mai grozav, cand a spus : Cine-ar indrAgi strdinii" Panca-i-ar inima cainii', Manca-i-ar casa pustia" Si neamul nemernicia". Vocla Racovita stranse multime de norod la Mitropolie, boeri, mazili, rupta§i, din toate colturile- tgrii, cate 7 din fiecare tinut, iar dupa ce s'a sfar§it citirea leturghii, Mitropolitul Jacob cu sfintele Daruri in cap §1 in mana, a citit cartea de blestem a celor patru Patriarhi din Constantinopol, Alexandria, Antiohia §i Ierusalim Insa, dupa abia un an de slimmarea herbului de ceai, Racovita Ora se§te domnia §i urma§ul sau Scarlat Ghica, se tine de capul Mitropolitului sa deslege vacaritul de afurisenie.

Batranul pastor duhovnicesc al Moldovei, se roaga de Domn sa nu-1 sileasca aa deslege un lucru ce singur a legat §i aratandu-i carja. Luati-o §i faced ce §titi! Vazand ca n'or ispravi nimic, spune Cronica Tariff, s'au lasat de aceast4 socoteala". S'a lasat Ghica Vocla, dar Callimachi nu. Cum se urca in scaun, grija dintai fu, dupa cum am aratat, sa deslege vacaritul de afurisenie.

Coada soricelului - ajutor natural impotriva tuturor relelor /planta medicinala comestibila

Stiind a Mitropolitul Jacob mai bine sa lasa de pastoria lui, decat- www. A adunat la Mitropolie Inca odata tot norodul §i i-a spus aceste cuvinte, cari ar fi mult mai frumoase, de nu ni-ar suna la urechi, odatA cu vorbele lui, §i galbenii din punga". Pe aripa vremei. Apoi se'ndreaptA cu totii cAtre curte, unde li se aduce cafea, dulceata, §erbet §i fumatoare. IntrebAndu-1 ce pofte§te, el au rAspuns ca este om batrAn §1 nu 1 se cade, iar mila ce este sA o facA cu el, s'o faca cu fiul sau Stefan, ca-1 tanar.

MIHAI EMINESCU

Atunci au adus pe fiul sAu §i l'au ImbrAcat cu caftan, clandu-I paie de comisia cea mare". Pana iscusitA, minte agera, pArinte iubitor. Focul jurAmaniului §1 l'a luat In suflet. L-o fi ertat §1 Dumnezeu, c'o sA fie In cu- rand de ani de atunci.

La plecare, Incredinteaza unchiului sat' Miren Gane Pitarul toate documentele familiei, spre a-i fi pastrate pad. III p. Stefan Gane nu se mai Intoarce din Rusia. E facut acolo capitan, se zice chiar cA l'ar fi miluit Imparateasa cu titlul de conte cand e vorba de Caterina suntemindreptatiti sa ne intrebam pentru care servicii se Insoara, §i rus de-al binelea, mutA o parte din prasila Ganeasca in Imparatia Moscovita.

Bietul Vasile diacul, ramas singur in cancelaria curlei domne§ti din la§i, se hotare§te poate a-§i lua un hiastru, pe Tanase, care in iscalea Inca Tanase Ganea, iar peste 30 de ani, bancher bogat, §1 zicea mai ighemonicos Athanasy Gany. Printre multe miluiri ce-a facut Callimachi lui Vasile Gane drept multumire ca-1 hotarase pe Mitropolitul lacob sa faca paretis, era o casa in Muntenimea de Sus daruita de Vocla diacului seu in anul E deci slimmarea herbului de ceai afara de once indoialA ca Tanase era, dacA nu chiar feciorul lui Vasile, in tot cazul un Mat infiat de el.

Si chir Athanasie slimmarea herbului de ceai o figura interesanta, fiindcA, 1 N. II p, Gane 36 sarac la Inceput, a §tiut sa faca aver; nu prin mijloacele obi§nuite de boerii no§tri de pe atunci, adeca prin cumparari §i rapid de raza§ii, ci prin comert. Gribenciu 2 i un liu Alexandra, care, dupa ce mo§tene§te dela babaca bani multi, case In Ia§i §i vie la Socola, pleaca In Basarabia, de unde pare a nu se mai fi intors.

slimmarea herbului de ceai

Nu seamana nici cu stranepotul sau §1 nici macar cu fratele Vasile, diacul de divan. N-a scris nimic, n'a trait la curte, s-a infundat, cuminte, In conacul unei 1 N.

Arhiva genealogica. P e aripa vremei 37 mosii din Suceava si toata dibacla lui a fost : rotungirea paman! CapAtA in zestre jumAtate din satul Ciumulesti, la tinutul Sucevei, iar 3 ani mai tarziu cumpIra de la socrul seu §1 cealalta jumatate.

Aceasta mo§ie a Ciumule§tilor a rams de-atunci inezare Ganeasca vreme de o suta §i mai bine de ani.

slimmarea herbului de ceai

Miron Gane era deci om bogat. In privinta coborarel lui din vechii Ganesti, judecata ce poarta Dumitra§cu Duca In cu Miron §i cu Toader pentru o parte de mosi: din Gane§til Tutovei, e de mare insemnatate.